Specialiștii explică de ce unii români nu cred în existența COVID: ”Avem de-a face cu un analfabetism funcțional”

Fie că nu cred în existența virusului, fie că aleg să creadă în diferite teorii conspiraționiste, există o categorie de români care privește fenomenul COVID cu scepticism. Acum, specialiștii explică de unde a plecat acest fenomen și ce este de făcut.

În ciuda nenumăratelor cazuri de coronavirus și a faptului că se poate remarca o creștere exponențială a numărului de cazuri de la o zi la alta, unii români aleg să nu creadă în existența virusului care a pus stăpânire pe toată lumea.

Citeste si: Zeci de urmăritori au felicitat-o pe Carmen de la Sălciua, după ce a apărut într-o rochie în care se observa burtica artistei. Aceasta a făcut un anunț important: “Sper ca am lămurit situația.” - kfet

„Este o greșeală fantastică pe care acest Guvern o face, aceea de a veni și a nega specialistul. Nu înțeleg ce au acești guvernanți cu specialiștii”, a explicat psihologul Ovidiu Telegescu, în cadrul unei emisiuni televizate. 

 În aceeași manieră, există unii oameni care aleg să creadă în teorii conspiraționiste, iar un specialist explică impactul acestui fenomen: „Principalul factor sunt teoriile conspirației create în jurul noului coronavirus. Sunt multe persoane publice care neagă existența coronavirusului și persoane publice care au influență largă”, a fost declarația sociologului Ciprian Necula, în cadrul unei intervenții telefonice în cadrul unei emisiuni televizate.

Specialiștii explică cum trebuie tratată acestă problemă

Specialiștii susțin importanța transmiterii clare a mesajelor, de către autorități. Aceștia au explicat necesitatea exemplelor, care ar ajuta oamenii să se convingă de existența acestui virus.

„Dacă vrem să facem lucrurile cum trebuie, mesajele noastre trebuie să fie clare și însoțite de exemple. Orice lucru necunoscut, așa cum se întâmplă cu acest virus, trebuie să-l accept că el există, că nu știu nimic despre el și că mi-ar fi mult mai ușor să fac ceva să previn și să-mi continui viața decât să stau să mă izolez sau să respect alte lucruri care sunt consecința directă a actelor mele”, a mai spus psihologul Ovidiu Telegescu.

Citeste si: Interlopul așteptat cu artificii la ieșirea din închisoare, cadou de 100.000 euro de ziua fiului său

Citeste si: Aroganța supremă a lui Abi Talent! A închiriat magazinul Cocor și…

Citeste si: Reacția fratelui Fănicăi la vestea că fratele lui Salam e în stare gravă, la spital! ”Nu încerca să te răzbuni pe cineva care…”

Citeste si: Igor Cuciuc își plângea amarul în direct, în urmă cu câteva luni. Artistul se afla la capătul puterilor: “Perna noastră a fost udă în fiecare seară de lacrimile mamei și lacrimile tatălui.” - kfetele

Citeste si: Ce sa puneti in geanta de maternitate? Elemente esentiale pentru momentul nasterii - catena.ro

Citeste si: Igor Cuciuc, neputincios fără ajutorul lui Nicolae Botgros. CE A RECUNOSCUT în fața tuturor: "Am plâns împreună". După toate acuzațiile publice care au zdrobit familia dirijorului, nimeni NU credea că

Un alt specialist renumit a explicat mai multe fenomene psihologice, ce apar în cazuri de acest gen. Profesorul doctor Adrian Restian a vorbit depre frica indusă, analfabetismul funcțional, științific și cel medical.

„Odată cu izolarea s-a produs o privare informațională, venită din socializare – de la serviciu, de la școală, de la cafenea. Oamenii s-au refugiat în știri, la televizor sau pe internet, și aici au găsit multe informații pe care nu au putut să le discearnă. Psihologii spun că avem de-a face cu un analfabetism funcțional. Eu aș zice că mai există încă două categorii, analfabetismul științific și analfabetismul medical. Acum oamenii primesc mai multă informație ca înainte, mass-media a crescut avalanșa de informații legate de acest virus. Dar cred că 90 la sută din informațiile care se transmit induc frica. O senzație de frică e utilă, dar omul mai caută și informații pozitive. Mass-media trebuia să-l educe pe om pentru a se feri de acest virus. Toate informațiile negative au produs o serie întreagă de tulburări în mințile noastre. Și în mine a intrat o oarecare frică, mi-a produs o oarecare anxietate, chiar și o fobie de mulțime, de aglomerație. A apărut ceea ce eu numesc sindromul de agresiune informațională, în care informația poate deveni un factor patogen, în anumite situații”, a explicat prof.dr. Adrian Restian, în cadrul emisiunii de la MedikaTV.

Abonează-te pe

Urmărește-ne pe
canalul "WOWbiz.ro"