Iată care sunt tradițiile și superstițiile respectate de Sfântul Ioan Botezătorul. Vezi ce nu ai voie să faci pe data de 7 ianuarie.
Sfântul Ioan Botezătorul este cinstit pe data de 7 ianuarie 2024. Vezi care sunt obiceiurile și superstițiile respectate în această zi de sărbătoare.
Tradiții și biceiuri de Sfântul Ioan Botezătorul
Sfântul Ioan Botezătorul este cinstit în fiecare an, la data de 7 ianuarie, imediat după Bobotează. Sărbătoarea este notată cu Cruce Roșie în calendar, fiind foarte importantă pentru creștini.
Iată care sunt tradițiile și obiceiurile românești, care se respectă în această zi sfântă, închinată Înaintemergătorului Domnului:
În ziua de 7 ianuarie, credincioșii se îmbracă în hainele de sărbătoare și merg la biserică pentru a participa la Sfânta Liturghie.
Tradițional, sărbătoarea de Sfântul Ion mai este cunoscută și sub numele de „Sânt-Ion”, „Înaintemergătorul Domnului” sau „Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul”.
La prima oră a dimineții zilei de 7 februarie, creștinii ortodocși obișnuiesc să bea un pic din Agheasma Mare, pe nemâncate. Este important să te speli pe mâini și pe față, pentru a fi curat înainte de a consuma apa sfințită.
De Sfântul Ioan, oamenii aprind lumânări, atât pentru cei vii, cât și pentru cei decedați.
Pe data de 7 ianuarie, credincioșii dau de pomană diferite alimente, pentru sufletele celor adormiți.
Foarte mulți români poartă numele Sfântului Ioan, astfel că în această zi își serbează onomastica.
Un alt obicei întâlnit în ziua de Sfântul Ion este „Iordăneala”. Mai mulți tineri care au luat de la preot, în ajunul Sfântului Ion, agheasmă de la Bobotează, merg în dimineața zilei de Sfântul Ion la biserică și după terminarea slujbei stropesc fiecare om care iese, apoi îl urează. Oamenii “iordăniți” trebuie să le ofere bani.
În unele zone, femeile se adună pentru a sărbători Botezul Domnului, în seara de 6 spre 7 ianuarie. Fiecare aduce băutură și mâncare, apoi petrec toată noaptea. Apoi, în dimineața următoare, acestea ies pe drum și iau pe sus toți bărbații care le ies în cale. Obiceiul se numește „Iordănitul femeilor”.
De Sfântul Ioan Botezătorul, în sate din Maramureș se mai ține obiceiul Vergelului, o horă a fetelor dornice de măritiș în acest an, o petrecere care încheie perioada sărbătorilor de iarnă.
Tradiția ne spune că cine vrea să fie ferit de boli tot anul, trebuie să se stropească cu agheasma, în dimineața zilei de Sfântul Ioan.
Se spune că după Sfânt-Ion se botează gerul, adică se înmoaie frigul și începe să se facă mai cald.
Pe 7 ianuarie, unii oameni serbează ziua de Sfânt Ion pentru ca Dumnezeu să le ferească gospodăriile de foc și animalele de fiarele sălbatice.
Se spune că toți credincioșii trebuie să bea Agheasmă mare, timp de 8 zile, de la Bobotează, până la odovanie. Cine respectă acest lucru, va fi mai curat și mai luminat.
Se spune că cine nu este vesel în această zi, va fi trist tot restul anului.
Se zice că Sfântul Ioan este protectorul pruncilor, astfel că oamenii respectă această sărbătoare, pentru ca pruncii să se nască sănătoși, fără malformații sau diformi.
Se spune că Sfântul Ioan va înmuia gerul, iar vremea începe să se încălzească.
De Sfântul Ioan Botezătorul, nu ai voie să speli sub nici o formă.
Pe data de 7 ianuarie, nu se coase, nu se țese și nu se toarce.
Se spune că începând cu Ajunul Bobotezei, nu ai voie să pui rufe la uscat, deoarece necuratul se poate agăța de ele, atunci când este alungat din apele sfințite.