
kanald.ro
Stiri
Mucenici moldovenești. În luna martie, în zona Moldovei, se prepară din aluat de cozonac mucenicii moldovenești.
450 ml de lapte
50g drojdie proaspătă (sau 2 pliculeţe de drojdie uscată)
3 ouă
125 g zahăr
75 g unt
Coajă de la o lămâie
1 esenţa de vanilie
250 ml de apă şi o jumătate de cană de zahăr, coajă de lămâie sau de portocală şi o linguriţă de esenţă de rom
200g de miere şi 200 g nucă măcinată pentru presărat deasupra mucenicilor.
Se pregătește maiaua înmuind drojdia cu puţin lapte și apoi se adaugă o linguriţă de zahăr şi 2 linguri de faină.
După ce maiaua a crescut, peste ea se adauga faină, ouăle şi zahăr. Se pune laptele în timp ce frământam, puţin câte puţin, până obţinem un aluat omogen.
Se adauga și untul, care a fost lăsat la temperatura camerei, apoi se frământă în continuare aluatul. Se lasă la crescut, la căldură, aproximativ o oră sau până şi-a dublat volumul.
În timp ce aluatul crește, se face siropul astfel: se pune la fiert apa cu zahărul şi se lasă să fiarbă câteva minute, apoi se oprește focul şi se adaugă coajă de lămâie sau de portocală şi esenţa de rom.
În momentul în care aluatul a crescut, acesta se frământa puţin şi apoi se formează bile (mai mici sau mai mari, în funcţie de preferinţe), care se întind în batonase din care vei forma 8-uri.
Mucenicii în tavă tapetată cu hârtie de copt şi apoi se mai lasa să crească 20 de minute. Mucenicii se ung cu ou şi se bagă la cuptor la foc mediu. Aceștia sunt gata în momentul în care mucenicii capătă culoarea aurie.
În momentul în care mucenicii s-au răcit, peste ei se toarnă siropul (strecurat) în mod uniform. Aceștia se lasa 15 minute ca să absoarbă tot siropul şi apoi se ung cu miere şi se presara nucă măcinată.
Citeste si: Mucenici muntenești. Rețeta simplă și rapidă
Citeste si: Ce sărbătoare este pe 3 martie. Rugăciunea care te salvează în cel mai greu moment
Citeste si: Rugăciunea zilei de marţi. Te scapă de orice necaz
Sărbătoarea creștină a Sfinților 40 de Mucenici din Sebastia, prăznuită pe data de 9 martie, s-a suprapus peste începerea anului agricol tradițional dinaintea creștinării și a generat o sărbătoare tradițională din România și Republica Moldova: Mucenicii sau Măcinicii.
În acea zi, se face curățenie mare în gospodării, incinerându-se gunoaiele strânse numai cu foc adus din casă, pentru a duce căldura din casă și afară. În credința populară a Românilor, în ziua Sfinților Mucenici se încheie zilele babelor, zile capricioase ale îngemănării iernii cu primăvara, lăsând loc zilelor moșilor, zile calde.
De aceea, în această zi se fac numeroase ritualuri de alungare a gerului, cum ar fi: lovirea pământului cu bâte sau maiuri, rostind descântece, pentru ca să iasă căldura și să alunge gerul, sau jocul copiilor peste foc.
În ziua Mucenicilor, în credința populară, se deschid mormintele și porțile Raiului, iar gospodinele fac, în cinstea sfinților, 40 de colaci numiți sfinți, mucenici sau brădoși.
În Moldova, mucenicii, numiți sfințișori, au forma cifrei 8, o stilizare a formei umane, și sunt copți din aluat de cozonac, apoi unși cu miere și nucă.
În Dobrogea, se păstrează aceeași formă antropomorfică, dar mucenicii sunt mai mici și sunt fierți în apă cu zahăr, cu scorțișoară și nucă, simbolizând lacul în care au fost aruncați Sfinții Mucenici. În Muntenia, pe lângă brădoșii obișnuiți, se face o Uitata pentru morți, un mucenic mai mare, dar orb, pe care copii îl joacă în jurul focului și care este dedicat celor morți care pe timpul anului au fost uitați.